Desert biscuiti spritati

amintiri din copilarie.....

Sunt foarte buni!

Da, Claudia, așa e... Sunt biscuiții copilăriei celor trecuți de o anumită vârstă...

Mulțumesc frumos, Madi!

Ooooo, daaaa, sunt grozav de buni!

Vai...ma duc cu gandul spre copilarie

Mulțumesc frumos, Mirela! Astăzi preferăm altfel de dulciuri...

Așa este, Caroline! Deși ești tinerică, văd că ai și tu astfel de amintiri culinare...!

Ciucalai le spuneam si noi! Cat de minunati si fragezi erau!

Nu am mancat de un secol desi tare imi plac

Buni!

Mulțumesc, Mimi!

Claudia, nici eu nu am mai mâncat așa ceva de foarte mult timp. Înainte de revoluție cred că am făcut de vreo două ori și cam atât...Și atunci i-am făcut cu unt, sau cu margarină, pentru că nu voiam să folosesc untură, deși în rețeta, așa scria...

Mulțumesc frumos, Adi!

Da, Rocsi, asta era denumirea...Eu totuși nu le-am spus niciodată "ciucălăi" (mă amuză acest cuvânt!) ci "biscuiți șprițați", pentru că așa am auzit, prima dată, că se cheamă...

Mereu mi-au plăcut!

Mulțumesc frumos, Kytz!

buni tare la o cafea de dimineata sunt perfecti.

Așa este, Dalia, sunt numai buni lângă o cafea...Mulțumesc frumos!

Vaaai, de când n-am mai făcut biscuiți din ăștia! Ce mult îmi plăceau când eram copil!

Toată lumea spune așa, Merișor...! Nici eu n-am mai făcut de mulți ani, de când erau băieții mici, când le plăcea și lor să învârtă la manivela mașinii de tocat...

Foarte buni!

Îți mulțumesc frumos, Dante!