Postat de Giorgia_gio in Cu de toate pe 12 Sep 2012 | 2538 vizualizari
Of, ce trist
Cred ca nimic nu e intamplator si de aceea padre cred ca e cel mai potrivit sa-ti dea raspunsul aici (daca doreste, bineinteles).
As spune si eu multe dar parca nu-s in masura.
N-o judeca si iart-o, e tot ce voi scrie .
nu o judec,ci doar ma intreb : DE CE???stiu ca trebuie sa o iert....dar am nevoie de mai multa voiunta ca pana acum,poate doar daca as discuta cu ea,as reusi,indiferent de raspunsurile ei....atunci cand am vazut-o mi-am dorit o imbratisare,fie ea cat de mica...sunt totusi copilul ei...
Giorgia te imbratisez, pentru ca nu stiu ce sa comentez
multumesc merisor
un gand bun
un gand bun si o imbratisare
multumesc fetelor
Gio scumpa mea ,este o situatie foarte grea,ma doare ca te afecteaza atat de multsper sa primesti aceasta iubire de la familia ta,stiu-nu este acelasi lucru dar trebuie sa fi tare,familia ta are nevoie de tine si tu ai nevoie de ei.O imbratisare din suflet draga Gio
Multumesc cris
Ceva trist si la care nu stiu ce sa zic.Tot ce consider eu e sa iti iubesti fetele si sa fii mama si prietena lor mereu ca sa fii mandra de tine ca mama.
foarte trist
vreau sa fiu ceea ce ea nu a fost,asta imi propun mereu,sa fiu o mama buna si in acelasi timp si prietena lor,vreau sa aiba incredre in mine,sa avem o relatie deschisa,sper sa reusesc!Multumesc rocsi
lau
Trist Gio O sa doara intotdeauna, dar timpul o sa mai atenueze durerea, fi alaturi de fetele tale si sa comunicati tot timpul.
nu ma simt in masura sa dau sfaturi,dar pot sa-ti ofer altceva
Eu cred ca ar trebui sa fi mult mai multumita si mandra de tine pentru ce ai reusit sa faci cu viata ta in asemenea conditii . Tristetea , suferinta nu isi mai au rostul .Capul sus ! Tu ai strabatut Europa singura si nu te-ai pierdut !
Tu si familia ta(sotul si copiii)sunteti cei mai importanti.Restul sa conteze infim sau chiar deloc.Impune-ti sa nu te gandesti!
Giorgia,nu avem cum sa intelegem niciodata de ce unele lucruri dor atat de rau incat mori de o mie de ori.E mai presus de puterea noastra de intelegere,nu noi randuim asta,pentru ca daca ar fi asa nu am mai suferi niciodata.Si mai cred ca nu-i deloc ura ceea ce simti pentru mama ta,doar ca asa ai vrea sa crezi,asa crezi ca ar trebui.Daca ai privi adanc in sufletul tau ,ai vedea ca e de fapt iubire impletita cu amaraciunea acestor ani pustii fara zambetul si imbratisarea ei.
Crede-ma ca-ti inteleg perfect durerea.
Nici eu nu am inteles vreodata de ce Dumnezeu mi-a scos in cale un om pe care sa-l iubesc,doar ca mai apoi sa ne despartim.Goliciunea sufleteasca de pana atunci poate ar fi fost mai usor de indurat decat ceea ce am simtit la despartire.Eu nu am gasit un refugiu care sa-mi aline durerea,pe tine Dumnezeu te-a rasplatit cu doi copii minunati,depinde doar de tine sa traiesti prin si pentru ei.
Nu te chinui sa intelegi ceea ce nu este de inteles,va veni vremea cand vei reusi si asta.
Si da,trebuie sa suferim cu zambetul pe buze.Mie nu-mi iese intotdeauna,am propriul mod de a suferi dar bucuria o impart cu toata lumea.
daca cineva nu vrea sa faca parte din viatza ta atunci inseamna ca nu e demn de frumusetea sufletului tau...ai realizat mult prea multe lucruri frumoase ca sa le pui in umbra cu intrebari triste...nu lasa tristetea sa iti acapareze mintea si timpul ce l-ai putea dedica celor care te iubesc cu adevarat...
Incearca sa stai de vb cu un psiholog.. te va ajuta foarte mult.. macar sa-ti intelegi simtirile..
Fi puternica, familia ta are nevoie de tine!!
Te-ai gandit ca daca asa a trebuit sa fie , poate iti este mai bine fara ea . Pote ca parte activa in viata ta nu mai erai ceea ce esti azi . Ai atatea motive de bucurie , indreaptati iubirea catre cine merita .
Gaseste-ti un duhovnic bun si adunti sufletelul sa fie intreg